Roz

Dacă ești pasionată de PR, de organizarea de evenimente în mod special, dacă ți-a plăcut seria ”Sex and the City” și dacă nu ți-e jenă să fii văzută citind o carte cu coperți roz și cu titlul ”Vreau să fiu V.I.P.”, atunci îți recomand acest roman scos la Polirom sub semnătura scriitoarei Lauren Weisberger.

”Everyone Worth Knowing” este titlul originar al cărții scrise de Weisberger în 2005. În 2006 a fost tradusă și la noi, într-un mod idiot, astfel încât a apărut pe rafturile librăriilor, sub editura Polirom, purtând mândră titlul ”Vreau să fiu V.I.P.”. Să ne înțelegem, nu sunt de acord cu traducerile ”mot à mot” care pot fi și ele extrem de stupide (imaginați-vă numai cum ar fi dacă s-ar traduce o expresie de tipul ”piece of cake” ”“ ”bucățică de prăjitură”, în loc de echivalentul în limba română ”“ ”floare la ureche”), dar deja când imaginația traducătorului o ia razna și născocește un titlu ca ”Vreau să fiu V.I.P.” pentru cartea de față, fără să țină deci deloc cont de titlul inițial, nu ai cum să nu te enervezi.

Și totuși, dacă îți faci curaj să cumperi cartea, poți să treci peste problema titlului atâta timp cât conținutul te satisface. Da, poți să treci chiar și peste coperțile roz.

Aduceam aminte de ”Sex and the City” pentru că asta este imaginea pe care am avut-o în minte după câteva minute petrecute citind. Un personaj principal întruchipat de o femeie independentă, inteligentă și haioasă, trecută de 25 de ani, care locuiește singură într-un apartament (a se înțelege fără o companie umană, căci cățelul nu este deloc de neglijat :D) din New York, o serie de personaje secundare cu orientare homosexuală, pantofi Manolo Blahnik, Hamptons ș.a.m.d. Eroina noastră, Bette, deși va face cunoștință cu lumea PR-ului, mai exact cu acea parte care se ocupă de promovare prin organizare de petreceri, nu aduce însă nici pe departe cu Samantha din SatC.

Bette are 27 de ani, o cățelușă, un unchi homosexual, simțul umorului și de ceva ani o slujbă la o bancă. Într-un moment de inspirație maximă își va da demisia și în scurt timp se va trezi că lucrează la o agenție importantă de PR care se ocupă cu organizatul de petreceri. De aici înainte vor începe orele puține dormite pe noapte, aparițiile în ziare de scandal, răcirea relației cu cei din jur și o grămadă de alte lucruri neplăcute, umbrite mai mult sau mai puțin de petrecerile cu băutură gratis, bărbații frumoși, cadourile gratuite de la clienți și excursile, ”la fel de gratuite”, în țări exotice.

Recomandarea de azi este mai specială, pentru că nu vorbim propriu-zis de o carte despre PR, scrisă de un profesionist în domeniu, eventual cu definiții, liniuțe și studii de caz. Este un roman, cu personaje fictive, care are chiar și o poveste de dragoste la mijloc, dar de pe urma căruia, culmea, rămâi cu informații esențiale ce țin de domeniul organizării de petreceri. Și putem lua liniștiți ”de bun” toate aceste informații, căci autoarea, Lauren Weisberger, s-a documentat îndelung înainte de a scrie cartea.
Cu toate acestea, să nu ne imaginăm că un roman scris la noi în țară, cu un personaj care lucra în industria de organizat petreceri din România, ar fi avut același scenariu. Nici pe departe. Iar acesta este încă un motiv pentru care recomand acest roman. Ca să vedem cum e și la alții. E adevărat că relațiile publice, indiferent de țara în care se desfășoară, au trăsături comune, chiar și prin simplul fapt că urmăresc același scop suprem (asigurarea acelei imagini pozitive a clientului în fața publicului), dar este normal ca tacticile prin care acest scop este atins să difere de la loc la loc. Pentru că diferă oamenii, diferă cultura țării respective. Diferă publicul. Iar relațiile publice trebuie să se adapteze în funcție de public.

O carte lejeră, cu umor, prin ale cărei 500 de pagini treci rapid, relaxat și cu plăcere. O carte pe care o citești fără stresul că vei da din ea examen următoarea zi, dar care te va ajuta să te simți ceva mai stăpân pe tine în fața unui subiect de PR.
Și ce s-o mai întoarcem pe față și pe dos ”“ e o carte în primul rând pentru fete! Îmi pare rău băieți, azi PR-istele au prioritate. :P

Dacă ți-a plăcut subiectul, îți mai recomandăm:

1. (Am pierdut) Bookfest 2009
2. Campania de relații publice
3. Relațiile publice și publicitatea online
4. Paradoxal sau nu
5. Să ne jucăm cu păpușile