Home
Charles Prentiss. Specialist în relații publice. Mincinos abil, lipsit de scrupule, orgolios. Valori și scopuri în viață: banii și puterea. Motto: „Never ask a PR man for the truth ”“ these are basic professional rules”
Martin McCabe. Specialist în relații publice. Cinic, plictisit de viață, lipsit de scrupule. Scopuri în viață: să bea vin de Bordeaux și să iasă la pensie. Asociatul lui Charles Prentiss.
Bine ați venit la Prentiss McCabe. Agenție de relații publice.
Agenția este localizată în Soho, iar specialiștii de la Prentiss McCabe pot fi contactați doar urmărind serialul britanic de comedie produs de BBC „Absolute power”.
Filmul, reprezentând de fapt transferul unui sitcom difuzat pe postul de radio BBC 4 la televiziune, are două serii a câte șase episoade și a fost transmis la postul de televiziune BBC2 în 2003 (prima serie), respectiv 2005 (a doua serie). Este o satiră foarte reușită a societății contemporane dominată de scandaluri și de media (care dețin puterea de a convinge oamenii de”¦absolut orice). Membrii echipei de la Prentiss McCabe sunt, pe lângă cei doi asociați, patru tineri specialiști: Jamie Front, Alison Jackman, Cat Durnford și Nick Mayer (asistentul lui Prentiss).
(atenție, urmează spoiler)
În primul episod („History man”) Prentiss McCabe îi are drept clienți pe Theresa O-Leary și Nigel Harting. Adică, mai precis, pe o fostă participantă la emisiunea Big Brother, faimoasă pentru „scena din duș”, care a scris o carte și dorește să găsească o editură care să-i publice romanul, și un renumit istoric de la Oxford care falsifică scrisori de la personaje istorice celebre. Interesant este modul în care circulă informațiile și modul în care se rezolvă problemele clienților.
Astfel, în cazul Theresei O-Leary (al cărei manuscris stufos nimeni nu vrea să-l citească), strategia de promovare se bazează pe: promisiunile false ale lui McCabe că va discuta despre romanul ei cu editori sau regizori faimoși, un pictorial cu scriitoarea îmbrăcată într-o costumație sexy de călugăriță și o pagină de web cu poze seducătoare (care atrage numai comentarii cu tematică sexuală). Memorabil este dialogul dintre Theresa și McCabe (care nu citise de fapt romanul și care încercă să scape de ea): întrebat pe cine ar pune să interpreteze rolul personajului O-Gara, McCabe îi răspunde fără ezitare că George Clooney ar fi cel mai potrivit. La privirea deloc binevoitoare a Theresei O-Leary, McCabe se răzgândește și îl propune pe Tom Conti, apoi încă un actor, moment în care Theresa răbufnește „O-Gara-s a nun”, urmată de Alison, care o completează: „She-s actually a woman, Martin”.
Cazul istoricului Harting reprezintă un management strălucit al crizei. La aflarea veștii (de la cine află vestea Prentiss și în ce scop îi este spusă este iarăși o secvență care merită urmărită) că Nigel Harting falsifică scrisorile despre care vorbește în documentarele sale, Prentiss pregătește strategia de urgență: contracarezi o veste bombă cu o altă veste bombă. Deturnezi atenția media. Tactica? Înscenarea unui adulter comis de Harting cu o faimoasă prezentatoare de televiziune, Anneka Rice. Castingul, falsificările, conferința de presă de la casa istoricului care își cere scuze în mod public de la soția sa, toate sunt dominate de un umor englezesc excelent.
În episodul doi, clienții sunt: un arhiepiscop de York pe care Dumnezeu l-a hărăzit unui „post mai înalt” și un jucător de fotbal din Å¢ara Galilor care vrea să joace pentru Anglia.
Serialul se adresează numai cunoscătorilor, care cu siguranță se vor amuza urmărindu-l. Însă se pune întrebarea: este PR ceea ce fac Prentiss și McCabe? Căci etic cu siguranță nu-i.
Dacă ți-a plăcut subiectul, îți mai recomandăm:
