Am văzut… Zilele Comunicării

Tot joi, 20 noiembrie, am fost la a treia parte a Zilelor Comunicării, manifestare prilejuită de împlinirea a 18 ani de existență a unui departament de Comunicare și Relații Publice în cadrul SNSPA, și a 10 ani de oficializare a acestuia în forma universitară ”“ Facultatea de Comunicare și Relații Publice.

După o zi de prezentare a ofertei facultății către potențialii beneficiari, o a doua zi în care studenții și-au arătat „FCRP-ismul” prin fotografii, filme, eseuri și campanii de promovare a facultății, a venit rândul celei de-a treia etape: ziua în care cei care deja au ajuns „acolo” ne-au vorbit despre diverse aspecte ale meseriei de comunicator.

Domnul Paul Dobrescu, rectorul SNSPA, ne-a vorbit despre începuturile facultății și despre speranțele pe care fondatorii și le-au văzut împlinite astăzi, apoi domnul Dumitru Borțun ne-a prezentat aspecte provocatoare ale PR-ului de azi. Și anume, mult-discutatul domeniu al CSR-ului. Care este problema? CSR-ul a pătruns în România, în mod incorect, ca strategie de comunicare, de promovare, însă el trebuie implementat în companii ca strategie de business, ca mod etic de a conduce o afacere. CSR-ul nu poate avea legitimitate dacă plantăm copaci de ochii lumii, însă angajații sunt concediați fără să se ia în considerare decât mărirea profitului companiei.

Dan Petre (D&D Consulting), Victor Dobre (IAA) și Ciprian Stăvar (trainer Marketing Online) ne-au vorbit despre publicitate și industria de marcom. Mai exact, despre calități personale de care ai nevoie, despre oportunități de care ar trebui să profităm ca să ajungem să învățăm cât mai multe pentru o eventuală carieră în advertising și despre provocările web 2.0 și comunicarea „multidirecțională” pe care acesta o presupune.

Poveștile în care sunt învăluite și care legitimează multe dintre acțiunile noastre au fost subiectul prezentării Dianei Căpățână (Re:ply). Comunicarea narativă este un mare plus pentru orice strategie de marketing. Logo-urile, customer magazines, reclamele, toate acestea sunt povești care ne fac să ne atașăm de branduri, să le consumăm, să le iubim. „Les petites histoires” sunt cele care fac un brand să crească pe piață. Exemple practice și captivante ”“ cum ar fi cel al logo-ului Apple, care poate spune povestea începuturilor într-un domeniu (prin referirea evidentă la Adam și Eva, sau la fructul cunoașterii). De la Claudiu Lucaciu („Ora de știri”, TVR2), am aflat câteva aspecte ale muncii celor responsabili de transmiterea știrilor către public.

Angelica Iacob a adus în discuție altă latură a comunicării, și anume cea culturală, iar programele de promovare a Muzeului Național de Artă a României au fost un bun exemplu de ilustrare a ceea ce înseamnă să promovezi cultura în România. Iar Oana Marinescu, fost purtător de cuvânt al Guvernului, ne-a oferit o listă de tips and tricks ale meseriei pe ca re a practicat-o cu succes. Simplă portavoce a mesajului unei instituții sau vedetă aflată în lumina reflectoarelor? Ea a îmbrățișat această meserie ca pe un sport extrem, conștientă fiind că purtătorul de cuvânt este cel care „încasează” loviturile jurnaliștilor și trebuie, în același timp, să faciliteze o transmitere cât mai bună a mesajelor organizației pe care o reprezintă.

Iar Nora Ioniță, freelancer în PR, a activat ca un veritabil myth buster, prezentându-ne adevărurile și „născocirile” din spatele cortinei relațiilor publice. Cât de greu este să fii pe cont propriu într-o atfel de meserie, care sunt greutățile pe care trebuie să le depășești, dacă cei mai buni PR-iști sunt jurnaliștii sau nu (cu alte cuvinte, ce facultate să faci ca să ajungi PR-ist), cum trebuie să comunici cu presa (preferabil este să nu contăm atât de mult pe email, pentru că vocea are un atu foarte mare în fața scrisului), sau faptul că stăpânirea informației înseamnă adevărata putere în PR, iată doar câteva dintre problemele atinse în discurs. Cel mai important mi s-a părut faptul că Nora Ioniță a făcut PR pentru PR prin simplul fapt că participarea ei la conferințe a fost o măsură de urgență, în lipsa altui participant, totuși s-a achitat de „obligație” printr-o prezentare extrem de catchy și la obiect. Nimeni nu s-ar fi gândit că și-a gândit tema și subiectele abordate în taxi, pe drumul către SNSPA, dacă ea însăși nu ar fi recunoscut.

Tot despre CSR a vorbit și Mugurel Rădulescu (Coca Cola), care a pledat pentru un silent CSR, și pentru faptul că o corporație trebuie să atingă acest nivel al simțului moral numai după ce dobândește exercițiul răspunderii în fața legii. Responsabilitatea socială este mult mai mult decât toate aceste campanii „green” care se practică în ultima vreme, campanii care nu reprezintă decât alternative profitabile la cele de marketing. Nu este normal ca activitățile filantropice să aibă scopul de a aduce noi tranzacții companiei, așa cum nu este normal ca ONG-urile să fie obediente față de finanțările private și să acționeze intocmai unor agenții de PR. Raportările de CSR trebuie să fie implementate ca ceva normal pentru orice corporație, iar CSR-ul trebuie să fie unul modest, nu un strigăt de imagine.

Alin Zăinescu (consultant Newmedia PR) a adus în atenția participanților conceptul de inovație în PR. Noile media pot atinge mult mai mulți utilizatori și posibili clienți, iar rețelele de social media sunt un potențial mod de a expune punctele slabe ale industriei PR-ului, prin faptul că oferă tuturor posibilitatea să-și exprime opinia, îngreunând astfel promovarea unei imagini pozitive. Utilizatorul controlează conținutul informațional care este vehiculat prin intermediul noilor media, de aceea aceste canale sunt demne de a fi tratate diferit față de restul.

La sfârșitul zilei, au fost lansate două lucrări: „Cultural Creatives. Cercetări privind evoluția valorilor în societatea românească”, studiu realizat în colaborare de profesori FCRP (Loredana Ivan, Valeriu Frunzaru, Diana Cismaru, Alexandra Zbuchea, Mălina Ciocea, George Tudorie, Alexandru Cârlan și Camelia Crișan), și numărul aniversar al Revistei de Comunicare și Relații Publice.