HomeContinuând seria scrierilor despre blogosfera românească, astăzi voi atinge încă un punct delicat în această discuție: documentarea. Lipsa documentării a creat, de-a lungul timpului, o multitudine de probleme, mai grave sau mai superficiale, dar care toate au afectat pe cineva într-o anumită măsură.
Documentarea este un demers fundamental în realizarea oricărei acțiuni serioase și în constituirea unei opinii avizate, demnă de a fi luată în considerare. Asta învățăm prima dată, ca mici PR-iști: cercetarea este o etapă fundamentală care va determina desfășurarea întregii campanii. Însă majoritatea, bloggeri, jurnaliști și chiar și unii PR-iști, se lasă prinși în vâltoarea fluxului informațional și neglijează aspectul documentării. Rezultatele sunt: articole superficiale, cu date eronate sau fără detalii edificatoare, posturi jignitoare, campanii care dau greș. Motivele pentru care etapa de documentare este eludată sunt multe și țin, cel mai adesea, de comoditate sau de faptul ca autorii consideră că posedă suficiente detalii pentru a reda cu autenticitate subiectul. De cele mai multe ori…nu e așa. Nu putem doar opina și nu putem pretinde ca opiniile noastre să fie luate drept litere de lege atât timp cât nu sunt susținute de argumente solide. Lipsa unor informații consistente duce la crearea de prejudecăți, de raționamente eronate, la greșeli care uneori pot fi îndreptate și alteori nu.
Un exemplu concret de victimă a unor astfel de oameni care s-au rezumat la preluarea, fără verificare, a unei informații este Mihaela Rădulescu. Este deja bine cunoscut conflictul determinat de faptul că realizatorii emisiunii difuzate pe Antena 2, „Școala vieții” (ironic, nu?), au preluat de pe blogul lui Zoso o poză modificată a campaniei antifumat, fără a se asigura dacă aceasta era varianta originală. Exemplele sunt nenumărate ”“ mai ales în spațiul românesc ”“ și averizează asupra faptului că, odată lansată informația în spațiul public, aceasta nu mai poate fi retrasă din circuitul informațional. Mai mult decât atât, informația va fi stocată și eventual reactualizată la anumite perioade de timp. PR-iștii trebuie să rețină acest fapt ca pe una dintre regulile de aur. A nu se înțelege că, de frica de a spune ceva greșit, trebuie să recurgem la cenzură, de orice fel ar fi aceasta. Este pur și simplu un îndemn către a da importanța cuvenită etapei de cercetare și documentare, fără de care suntem simpli opinanți, ale căror păreri sunt lipsite de valoare intrinsecă.
În blogging, majoritatea celor care scriu ”“ fiindcă procentul de bloggeri de succes este încă mic în comparație cu mărimea blogosferei românești ”“ se rezumă la a-și prezenta părerea despre diferite subiecte sau la a prelua idei de la bloggeri mai cunoscuți și de a o comenta cu mai mult sau mai puțin spirit. Bloggerii consacrați, care și-au făcut din blogging o afacere profitabilă (în sensul absolut decent al cuvântului), condamnă mereu aceste practici și subliniază faptul că, pentru a deveni un blogger respectat și citit, ai nevoie de profunzime, de idei originale, bine susținute, iar aceasta nu se poate realiza decât printr-o documentare serioasă. La fel și în PR: o campanie reușită, reală, ancorată în mentalul colectiv nu se poate creea decât în urma unei cercetări profunde, atât a categoriilor de public și a pieței, cât și a companiei sau instituției pe care PR-istul o reprezintă.
Sursele nu lipsesc, accesibilitatea lor este ridicată, iar agregarea de informație n-a fost nicicând mai ușor de realizat. Unde e obstacolul? Personal, consider că obstacolul e în noi, în mentalitatea noastră, în lipsa de seriozitate cu care tindem să tratăm lucrurile uneori și trebuie să facem tot posibilul să nu cădem pradă acestei tendințe. E nevoie de o schimbare profundă fără de care nimic nu se va va diferit, așa cum ne învață Peter M. Senge în cartea sa, „The Fifth Element”.
Blogosferea romaneasca este in proportii foate mari de “tip jurnal” (blog persoanl). Insa exista foarte putine bloguri tematice sau de companie. Voi aveti un blog tematic, iar asta presupune un efort de documentare si intelegere consistent. Bravo voua.
Blogorul este si o unealta foarte tare de Marketing (ca si twitter-ul, facebook etc)
Bravo pentru documnetare si pt. tot blogul tematic.
“Este deja bine cunoscut conflictul determinat de faptul că realizatorii emisiunii difuzate pe Antena 2, „Școala vieții” (ironic, nu?), au preluat de pe blogul lui Zoso o poză modificată a campaniei antifumat, fără a se asigura dacă aceasta era varianta originală.”
Din contra. Ei stiau ca nu e varianta originala. Au preluat-o asa cum era pentru ca acel blogger le-a jignit colega si vroia sa ii faca publicitate negativa, incercand concomitent sa mulga si ei ce pot din toata chestia. Pentru ca publicul iubeste sex, injuraturi si Raduleasca.
Cred ca nici nu prea le-a pasat de ea, pana la urma.
@Costin Oane: Iti multumim pentru aprecieri! Pasiunea noastra pentru PR este cat se poate de sincera si profunda si speram sa reusim sa cunoastem si alti impatimiti din domeniul comunicarii. Orice efort de comunicare trebuie sa fie sincer si sa aiba o baza argumentativa bine pusa la punct, iar noi tratam aceste probleme cu maxima seriozitate. Speram sa fii in continuare alaturi de noi!
@Catalin: Eu tind sa cred totusi ca nu stiau ca e varianta trucata. Nu de alta, dar daca n-ar fi reactionat impulsiv si egoist, poate si-ar fi dat seama de consecintele pe care le atrag asupra lor prin aceasta actiune. Pana la urma s-a vazut cine a avut de pierdut.