Nu-i căruță ca Merțanu-

sau Repară asta dacă mai poți

Nu, nu sunt la curent cu evoluția de pe piața manelelor. Titlul acesta l-am auzit întâmplător într-o reclamă obscură la sonerii de telefon. L-am auzit, am depășit șocul și apoi mi-am dat seama că reflectă extrem de bine imaginea actuală a bietei mașini Mercedes în România.

Ce era Mercedesul odată? Ehei, era Luxul. Promisiunea unui statut social foarte bun și al recunoașterii unanime al acestuia. Metaforic vorbind, să ai un Mercedes însemna până nu de mult să ai un fel de coroană strălucitoare care nu indica neapărat că ești bogat ca nimeni altul, ci că ai clasă, o anumită prestanță pe care nu ți-o pot da numai banii cu duiumul.

Astăzi, în schimb, 95% dintre cei care își cumpără un Mercedes nu mai au acea clasă, acea distincție, dată de aprecierea altor valori decât cea a banului. Nu fac vreo generalizare, pentru că ar fi o greșeală. Însă marea majoritate a celor care au un Mercedes fac în general o impresie destul de neplăcută în societate. Ai bani? Îți iei un Mercedes. Ca să vada lumea că ai bani.

Practic, peste ideea luxului și a clasei sociale s-a suprapus o altă imagine: aceea a unui Merțan trecând cu 120 la oră pe stradă în timp ce plăcute acorduri de manele se revarsă prin geamurile-i deschise. Și nu se poate spune că imaginea de mașină de lux a Mercedesului era prea fragilă sau neconsolidată în timp, pentru că are o istorie solidă de vreo 100 de ani, fiind gândită încă de la început ca o mașină „de calitate”.

Deteriorarea în timp a imaginilor este o problemă cu care se confruntă relațiile publice de foarte multe ori. Cauzele sunt diverse și cel mai adesea sunt denumite în domeniu drept „crize”. Dar cazul Mercedes-Benz demonstrează că nu-i neapărată nevoie de o criză pentru ca astfel de lucruri să se întâmple.

Dacă ți-a plăcut subiectul, îți mai recomandăm:

1. Să ne jucăm cu păpușile
2. Am văzut… ZileleBiz 2009
3. De ce 4 iulie bate 1 decembrie?
4. Relații publice, manga style
5. Acest articol trebuia să fie despre o carte