Vroiam, în spiritul Crăciunului, să scriu un post despre transfomarea Moșulețului nostru drag, care pare-se că înainte a fost ba albastru, ba slab, ba cât un spiriduș, ba cine mai știe cum”¦ și a ajuns să fie cunoscut în întreaga lumea ca moșul gras, cu barbă, rumen în obraji, vesel și îmbrăcat într-un costum roșu, prin intermediul Coca Cola. Am realizat ulterior că povestea asta o pot spune și în câteva rânduri și că oricum, nu e la fel de importantă ca altă poveste pe care vreau să v-o spun: ”Povestea omului preocupat și a omului fericit.”
Apoi m-am gândit că aș putea să le fac pe ambele”¦ dar pe rând”¦ Și pentru că tot am pomenit de Moșulic㔦
Ei bine, după cum am spus și mai sus, Moș Crăciunul nostru grăsunel și în straie roșii nu a deținut mereu monopolul. Ok, de acord, și acum mai apare câte o variantă mutant pe la televizor sau sub formă de bibelou, dar nu fac decât să pună și mai mult în evidență imaginea pe care o cunoaște aproape oricine. Chiar citeam pe un forum mesajul unei doamne care spunea că a găsit o figurină cu Moș Crăciun ce aparținea bunicii ei și era intrigată de faptul că hăinuța moșului era albastră. Cineva i-a răspuns că se fac bibelouri și cu căței verzi și că totul ține de diversitate (având deci în minte faptul că adevăratul Moș Crăciun are straie roșii).
Ei bine, cu o chestie a avut dreptate. Până pe la jumatatea secolului XX imaginea moșului era într-adevăr diversificată. Nu putem spune faptul că cei de la Coca Cola au ”inventat” moșulețul gras și în straie roșii, întrucât el mai era înfățișat așa și în imagini anterioare anului 1931 (imaginile de mai jos datează din anii 1906, respectiv 1925), dar putem spune că ei l-au adus cu adevărat în casele oamenilor..
Am spus de 1931, pentru că acesta este anul în care începe promovarea de către Coca Cola a Moș Crăciunului ”as a kind, jolly man in a red suit” (http://www.thecoca-colacompany.com/heritage/cokelore_santa.html). Iar mai jos aveți și prima imagine de acest tip, creată de artistul Haddon Sunblom, și care a apărut în 1931 în The Saturday Evening Post. De aici au început 33 de ani de promovare intensă prin portretele făcute de Sunblom și care au dus la întipărirea în mintea oamenilor a imaginii pe care cu toții o știm acum.
Desigur, slăvit să fie tiparul și influența imensă pe care o avea atunci, și fără de care o astfel de campanie nu ar fi reușit.
Ce a făcut de fapt Coca Cola? A profitat de faptul că nu exista o reprezentare clară în mintea oamenilor a conceptului de Moș Crăciun, întrucât fusese până atunci înfățișat în fel și mii de feluri (trecând chiar și prin imaginea de elf), și a bombardat practic, intens și consecvent, cu o singură imagine, nucleul acestei reprezentări, reușind astfel să îl pătrundă și să îl monopolizeze. O tactică pe care orice PR-ist trebuie să o controleze (pentru că am putea spune că prin campaniile publicitare pentru Coca Cola, s-a făcut totodată și PR pentru Moș Crăciun).
De ce au făcut asta? Pentru că era în interesul lor să asocieze Coca Cola cu veselia sărbătorilor și pentru că aveau logo-ul roșu. Ce-i drept, la vremea aceea și cei de la Pepsi aveau logo-ul tot complet roșu, dar să spunem că au fost inspirați, întrucât în anul 1950 Pepsi a adoptat și albastrul. Roșul a rămas astfel simbolul Coca Cola și totodată a noului și compatibilului Moș Crăciun.
Concluzia? Bravo lor, frumos lucrat. Avem copii fericiți când privesc imaginea Moșului rumen și vesel și avem o Coca Cola cu vânzări mari. Ce ne-am putea dori mai mult? (să nu se mai bea Coca Cola”¦)
Oricum, fie că e mic, mare, gras, slab, îmbrăcat în roșu sau în albastru, un lucru e sigur: Moș Crăciun există!
Dacă ți-a plăcut subiectul, îți mai recomandăm:
- Beculețe și alcool
- Crăciun fericiiit! Ah, e de-abia 18 noiembrie?
- Bilanțul Responsabilității Sociale pe 2008
- De la noi, pentru voi…
- GreenBiz Forum la a treia editie



Home



