HomeAstăzi am fost și eu la PR & Ad Fair, cu scopul principal de a participa la workshop-ul „Despre practică și practică” și cu cel secundar de a analiza „câmpul muncii” în care urmează să mă încadrez anul acesta. La workshop au fost invitate Monica Jitariuc, Senior PR Coordinator la Friends Advertising, și Roxana Rugină, PR executive în cadrul aceleiași agenții.
Ceea ce m-a cucerit din start a fost dezinvoltura celor două vorbitoare și jovialitatea lor, care ne-au înveselit în ciuda norilor de afară și a sălii posomorâte din Palatul Șuțu. Formalitățile au fost lăsate la o parte, iar Monica Jitariuc a început prin a răspunde la numeroasele întrebări adresate de studenți înainte de începutul evenimentului. Cele mai multe nelămuriri ale acestora erau legate de stagiile de practică și de posibilitățile de angajare, așa că întreaga discuție s-a structurat în jurul acestor două subiecte.
Cum poți ajunge să faci practică într-o agenție de PR/publicitate/comunicare?
Monica Jitariuc a încercat să ne împărtășească o serie de amănunte din propria sa experiență cu studenții veniți în practică, iar mai jos aveți câteva dintre ele:
- În primul rând, ofertele de practică ale agențiilor pot fi găsite într-o varietate de forme, site-urile și blogurile agențiilor, târgurile, site-urile ONG-urilor fiind doar câteva dintre acestea.
- Pentru a fi calificat pentru un stagiu de practică, e nevoie de cunoștințe teoretice bine structurate, fiindcă întrebările de tipul „Ce este PR-ul?” trebuie să aibă deja un răspuns în mintea noastră.
- Aplicația pentru un stagiu de practică trebuie să suscite interes, să fie creativă, întrucât agențiile care oferă stagii de practică sunt bombardate cu CV-uri și scrisori de intenție.
Ce se face într-un stagiu de practică într-o agenție?
- În primul rând, Monica Jitariuc a subliniat faptul că studentul trebuie să manifeste interes față de activitățile desfășurate, asigurându-ne că acest interes va fi răsplătit cu atenția acordată de către seniorii din departament.
Roxana Rugină, PR Executive și încă studentă, ca mulți dintre noi, ne-a sugerat că succesul unui stagiu de practică poate consta în seriozitatea și eficiența cu care sunt tratate sarcinile acordate. Cu cât le terminăm mai repede și mai bine, cu atât putem trece la a rezolva task-uri mai complexe.
- Foarte importante sunt detaliile, fiindcă, la început, lucrurile care ni se vor cere nu vor fi substanțiale, însă vor avea importanța cuvenită. A învăța să alcătuiești o bază de date și să faci un clipping de presă sunt necesare pentru a cunoaște procesul elaborării unei campanii în tot ansamblul său. Nu putem începe prin a participa la alcătuirea de strategii de PR.
- Uneori, studentul care face stagiul de practică ar trebui să ceară el însuși feedback coordonatorului său, pentru a-și demonstra interesul în evaluarea activității sale.
- Anumite agenții preferă să semneze contracte de confidențialitate, chiar dacă e vorba doar de un stagiu de practică, însă acest lucru nu trebuie să vă sperie, fiindcă, până la urmă, discreția este o condiție a profesionalismului pe care ne dorim să-l dobândim cu toții.
- Informațiile care ni se cer sub diferite forme e bine să fie sintetizate, structurate și organizate corespunzător, pentru a facilita citirea și înțelegerea lor. De aceea, spune Monica Jitariuc, e bine să ne gândim la cum va recepta cititorul nostru textul, pentru a-l putea redacta conform preferințelor sale de lectură.
- E nevoie ca cei din agenție să știe când se pot baza pe prezența noastră acolo, de aceea este important ca stabilirea de comun acord a unui program să fie respectată cu strictețe.
- Desigur, în calitate de viitori PR-iști, suntem conștienți că aspectul fizic și prezența contează foarte mult, de aceea aspectul exterior trebui să reflecte dezideratele noastre.
- Vara se pare că este sezonul cu cea mai mare concurență pentru stagiile de practică, de aceea invitatele ne-au sfătuit să încercăm să mergem și în alte perioade ale anului.
- Nu ar strica nici un stagiu de practică într-o instituție media, pentru a vedea cum se petrec lucrurile în „grădina vecinului”.
Tip: e bine ca fiecare dintre cei care urmăresc să-și construiască o carieră în PR să-și alcătuiască și să-și mențină updatată o bază de date cu agențiile de PR din România. Aceasta poate include, pe lângă datele de contact și site-urile agențiilor, articole scrise de cei din agenție și chiar blogurile acestora.
Compromisuri? Când și de ce se fac?
Chestiunea delicată a compormisurilor ne-a făcut să zâmbim în colțul gurii pe noi, cei din public, dar Monica Jitariuc ne-a asigurat că singurele „compromisuri” pe care trebuie să le facem cât încă suntem la început sunt să muncim pe bani puțini (aprox. 300 euro) și să stăm peste program când este nevoie de noi. Acestea nu pot fi însă considerate compromisuri în adevăratul sens al cuvântului, fiindcă, ulterior, se vor compensa la un moment dat, pe măsură ce căpătăm un statut superior.
Cum ne angajăm într-o agenție?
- Realitatea este că, în acest domeniu al comunicării, în fiecare an, după absolvire, concurența este foarte mare, de aproximativ de 50/loc, dacă vrem să luăm în calcul doar angajarea într-o agenție. Însă acest caz nu trebuie să fie regulă, fiindcă, în afară de agenții, posturile pe care le putem ocupa sunt nenumărate: PR într-o corporație, într-un IMM, într-o instituție guvernamentală sau culturală etc.
- Aceeași problemă de abundență a CV-urilor pentru practică se petrece și în cazul angajării, iar singura modalitate de diferențiere față de restul competitorilor rămâne creativitatea.
- De asemenea, e important să știm foarte bine ce vrem și să putem motiva acest lucru. Această abodare punctuală trebuie să înceapă de la redactarea CV-ului, care ar trebui să conțină informații relevante pentru postul pentru care aplicăm. Așa că diploma de la olimpiada de biologie nu se pune.
- Angajatorul face diferențierea aplicanților tinând cont de mai multe criterii, precum:
a. Specificitatea CV-ului și punctualitatea conținutului acestuia (tip: încercați să treceți și alte hobby-uri decât muzica, cititul și călătoriile).
b. Experiența, în termeni nu doar de angajare efectivă, ci de proiecte la care am participat și orice activitate ce ne-a ajutat în dezvoltarea în acest domeniu.
c. Sublinierea, motivarea și explicarea detaliilor cele mai imporante din CV la interviu. Trebuie să știm de ce, când, unde și cum.
d. Ne putem susține „cauza” și prin atașarea unui proiect pe care l-am realizat sau a unei idei la care lucrăm.
e. Atenția la detalii este și ea apreciată în mod deosebit. La fel și eficiența rezolvării sarcinilor de lucru.
Salariul?
Această problemă spinoasă, abordată din perspectiva angajatorului, ne relevă o nouă perspectivă. Dincolo de aspectul financiar, într-un junior se investește o resursă importantă a seniorilor: timp. Mai mult, un câștig important este transferul de cunoștințe de la senior la junior, indispensabil dezvoltării profesionale. De asemenea, este fundamental să ne cunoaștem capacitățile și să știm exact ce avem de oferit angajatorului. Această autocunoaștere ne va ajuta să apreciem mai bine recompensa financiară și cea intelectuală.
Am plecat de la workshop cu o perspectivă îmbunătățită și cu un alt avânt. Oricât de „crizată” ar fi societatea, de PR-iști buni va fi întotdeauna nevoie. Așa că „rețeta” e una singură: mare atenție la detalii și mult chef de muncă, asezonate cu un pic de noroc.
Dacă ți-a plăcut subiectul, îți mai recomandăm:
