Home
Tocmai m-am întors de la târgul de job-uri organizat de Prime, unde am participat la prima conferință de întrebări și răspunsuri despre industria PR. Foarte bună inițiativa, în aceste vremuri de criză, când studentul vrea să știe la ce porți să mai bată. :) Criza chiar a fost un laitmotiv al discuției de azi, purtată între Silvia Bucur (Managing Director – Prais Corporate Communications), Hortensia Năstase (Managing Director – Lowe Public Relations), Alexandra Diniță (General Manager – Free Communication) și aspiranții la cariere în PR.
Ce înseamnă criza? Reducerea bugetelor de PR și comunicare (deja puternic vizibilă în industria băncilor, automobilelor și imobiliarelor), însă, pentru că în România nici PR-ul, nici publicitatea nu sunt industrii fabuloase, menținerea pe linia de plutire este posibilă. O comparație foarte bună a făcut, în discursul dumneaei, Silvia Bucur: e ca și cum ai pune la regim un om care nu are așa mari probleme de greutate – în România, PR-ul mereu a avut bugete “de dietă”. Un domeniu în care se dezvoltă competiții de brand și lansări de produse este FMCG, prin urmare activitățile de comunicare ar trebui intensificate. Ca atare, criza îi va aduce în față pe cei cu adevărat “dotați”, cei care vor fi capabili să se mențină și în vremuri de restriște.
Hortensia Năstase ne-a povestit despre ce ne trebuie ca să fim buni piariști.
- să știm teoria, dar, mai important, să deprindem niște algoritmi de gândire care să ne ajute să fructificăm ceea ce am invățat;
- să fim niște “păpușari” de emoții, să putem “stoarce” reacții și senzații de la publicurile noastre;
- să putem să ne transmitem mesajele către mai multe tipuri de oameni, de culturi, în diferite contexte;
- să “scoatem fum de unde nu e foc” :) ;
- să fim îndemânatici, să ne placă joaca, dar nu doar cea de copii, să știm să lucrăm în echipă.
PR-ul ar fi 50% artă, 50% știință și 50% suflet. Trebuie să fim capabili să trecem peste micile inconveniente, care apar mai ales la început (cum ar fi monitorizarea de presă, realizarea apelurilor telefonice, intensitatea muncii în preajma evenimentelor). Practic, doar pasiunea pentru ceea ce facem ne poate ajuta să simțim că munca nu e o corvoadă. Și acest lucru e valabil în orice domeniu, până la urmă. O zi din viața de PR în agenția Lowe înseamnă și timp alocat ritualului țigărilor, nu doar muncă extenuantă. Efortul depus din plăcere este cheia unei cariere de succes.
Cum ideea evenimentului era ca oamenii de PR să fie luați la întrebări de studenții nerăbdători, s-a procedat la potolirea neliniștilor. Din răspunsurile la întrebările puse (foarte pertinente, de altfel), am aflat că o agenție poate ajuta companiile-client să treacă mai ușor prin această perioadă grea facilitându-le comunicarea cu media, demonstrând totodată că le este aproape și la bine, și la rău. În acest sens, criza este mai mult decât un pericol, ea devenind o oportunitate de a acționa concret, după depășirea situației agitate, și de a arăta cu adevărat ce poți, de a întoarce răul în favoarea ta. Mai mult, se pare că firmele sunt conștiente că nu trebuie să închidă de tot bugetele de comunicare, ba chiar se va produce sortarea pe piață a companiilor – vor rezista doar cei care pot face față. Tot o cernere a valorilor se va produce și la nivelul “învățăceilor” – studenții care cer 1000 de euro salariu vor fi aduși cu picioarele pe pământ. PR-ul online este noul real-estate, ideile bune și neacceptate inițial se pot “recicla”, iar în ceea ce privește personalitățile publice, ar trebui să fie mai deschise la acceptarea sugestiilor consilierilor de imagine, să își armonizeze personalitatea cu reprezentarea publică – ar fi, poate, necesară o educație în spiritul comunicării. Cât durează să devii piarist? O viață… :)
Am păstrat ce era mai bun pentru sfârșit: mi-a plăcut foarte mult discuția despre cultural creatives. Acești activiști culturali sunt cei care adoptă un stil de viață modern, promovează o societate așezată pe alte baze decât până acum. Capitalismul etic, sustenabilitatea, adică accesul la educație, la resurse, valorile morale susținute, toate acestea fac referire la un nivel spiritual mai înalt, la flexibilitate, la empatie față de oameni și natură, la străpungerea stratului superficial pe care îl vedem în jur. Ne-a mai fost recomandat și LOHAS - lyfestyles of health and sustainability. Doleanța era ca și în România să se înceapă modelarea valorilor, un prim pas fiind considerarea jurnaliștilor drept public-țintă, nu doar canale de transmitere a mesajelor. Mulți spunem că nu mai avem la ce să ne uităm la televizor, așa că iată un punct de pornire în ceea ce ar putea aduce bun această criză a valorilor, “instigată” de cea economică.
