(Am văzut și n-am pierdut”) CNSC, Ziua 1, conferința de deschidere

Vreme urâtă, dar locație plăcută, o mică schimbare de planuri, o atmosferă deosebită, și așa mai departe”¦Să trecem peste introducere și să facem un salt către miezul problemei: Conferința de deschidere a Consiliului Național al Studenților la Comunicare, „Media digitală ”“ aspecte esențiale și mituri”, care mie mi-a plăcut foarte mult (și nu cred că numai mie ”“ urechea mea hipersensibilă a prins câteva vorbe apreciative de la o altă studentă așezată în spatele meu).

Ca să nu ziceți că sunt părtinitoare și am căzut în admirație și subiectivism, recunosc că au fost câteva mici probleme, dar nimic ireparabil: întârzierea de vreo juma de oră de la început (pe care oricum n-am luat-o în seamă și pe care am iertat-o, mai ales că ni s-au cerut scuze și că a meritat așteptarea), schimbarea de planuri din program (în locul Dorinei Guțu a participat Sorin Tudor, care oricum s-a descurcat foarte bine, deși nu a mai avut timp să facă o prezentare în Power Point ca ceilalți invitați) și faptul că a fost mult prea puțin timp pentru întrebările publicului (dar presupun că se vor revanșa pentru acest lucru la următoarele conferințe).

Primul invitat a fost așadar Sorin Tudor, care a discutat despre modul în care noile media au afectat media tradiționale. Multe dintre concluziile sale au fost destul de sumbre, de exemplu, ideea că va dispărea jurnalismul de investigație, din cauza faptului că oamenii deja nu mai cred jurnaliștii din presa tradițională și preferă să fie atenți la sursele informale și zvonuri (confirmate sau nu), în general informații preluate din noile media. Acest lucru este cauzat la rândul său de fenomenul discreditării jurnaliștilor acreditați, care au fost atacați sistematic pentru a le fi diminuată credibilitatea. Astfel, oamenii au ajuns să considere că în spatele acuzelor sau investigațiilor din presa tradițională există întotdeauna niște interese (fie ele de natură politică sau nu). Sorin Tudor a subliniat că această situație este specifică zonei balcanice, și că ea nu se întâlnește în mediul occidental.

Victor Kapra a luat cuvântul apoi, prezentând „7 instantanee ale viitorului în comunicare”, 7 fotografii despre realitatea în care trăim și care ne indică viitorul. Acestea sunt:

1.Mass-media tradiționale și-au pierdut exclusivitatea în relațiile cu companiile (bloggerii primesc același tratament cu jurnaliștii profesioniști, deja nu mai există o distincție între aceste două categorii);

2.Twitter a avut o creștere explozivă (de la 1 milion de utilizatori pe plan mondial în februarie 2008 la 8 milioane de utilizatori în februarie 2009);

3.Apariția „The new social consumer” (un nou tip de consumator, care a descoperit noile media și a realizat că prin intermediul lor poate cere mai mult de la companii, a devenit conștient de puterea lui de a își exprima părerea despre produse și servicii; „the new social consumer” citește și scrie opinii despre produse, vrea să ofere feedback privind produsele și serviciile pe care le utilizează, are încredere în sfaturile online date de străini și se află în permanentă comunicare cu oameni care îi împărtășesc părerile);

4.Ideea de „Spoken Internet” (posibilitatea, deja experimentată de cei de la IBM, de a accesa un site în mod vocal, prin intermediul telefonului mobil; practic, „People will talk to the web and web will respond by voice”);

5.Real Bank in Online Game (cazul jocului online Entropia Universe, asemănător Second Life, care a primit de la autoritățile suedeze dreptul de a deschide o bancă reală pentru a administra banii utilizatorilor);

6.Social media „îmbătrânește” (Facebook, aplicație gândită ca rețea socială pentru tineri, a fost dominată în 2008 de segmentul de vârstă 35-49 de ani);

7.Collective intelligence (Web 2.0 oferă organizațiilor și nu numai posiblitatea de a se folosi de „inteligența colectivă” a utilizatorilor”. Victor Kapra a dat exemplul firmei HP care a lansat un concurs de design al unui nou tip de laptop; astfel, în loc să facă cercetări de piață amănunțite, are acces direct la preferințele consumatorilor);

Adela Nicoară a prezentat proiectul PR Progress, după care ne-a oferit câteva sfaturi de redactare a textelor pentru website-uri. Å¢inand cont de faptul că oamenii citesc foarte rar o pagină web cuvânt cu cuvânt (conform unui studiu efectuat de Jakob Nielsen, doar 16% fac acest lucru, în timp ce 79% pur și simplu scanează textul în cautarea unor cuvinte cheie), sugestiile de redactare sunt următoarele:

”¢Cuvinte, fraze, paragrafe foarte scurte și simple;
ӢTexte foarte concise;
”¢Aplicarea piramidei inversate (ce este mai important să fie plasat la început);
”¢Limbaj obiectiv prin care să se câștige credibilitate;
”¢Fără cuvinte exagerate de genul „cel mai bun”, „extraordinar” etc.
”¢Textul să fie pus în evidență (bold, culori, hyperlink) pentru a fi scanat mai ușor;
”¢Titluri și subtitluri cu înțeles (să se evite titlurile „inteligente” sau „distractive” care nu au legătură cu restul articolului);
”¢De folosit liste cu bullets în loc de înșiruiri;

Pe final, Simona Fîrtat a subliniat „Cele mai întâlnite 5 mituri în media digitale”, pe care le-a analizat rând pe rând, dărâmându-le sau aprobându-le:

1.Media digitale vor duce la decesul media tradiționale ”“ FALS
-chiar dacă media digitale sunt mai ieftine, mai accesibile, mai rapide și presupun mult mai multe suporturi de comunicare, media tradiționale oferă credibilitate (și expertiza jurnaliștilor, care au acces la mai multe surse de informare decât un blogger, deoarece un blogger nu se poate acredita la instituții așa cum o face un jurnalist), oferă ideea de echipă versus individ, are continuitate de la papirus până la coala A4 glossy;
-chiar dacă au apărut media digitale, nu înseamnă că cele tradiționale vor dispărea ”“ când a apărut radioul nu au disparut ziarele, iar când a aparut televiziunea nu a dispaăut radioul; media tradiționale vor rămâne și vor dezvolta specificul lor (așa cum fiecare suport de comunicare are propriul specific);

2.Bloggerul = jurnalist ”“ FALS
-un jurnalist (serios) nu va susține niciodată zvonistica și întotdeauna își va confirma știrea din mai multe surse, în timp ce un blogger nu se va simți obligat să facă acest lucru, pentru el primând dorința de a da primul vestea;
-(la finalul prezentarii a avut loc o dezbatere destul de înfocată privind tema blogger vs. jurnalist, fiecare dintre cei patru invitați având părerile sale);

3.Jurnalismul online înseamnă viteză ”“ ADEVÄ‚RAT
-într-adevăr, online-ul are avantajul vitezei;
-se pot face update-uri și modificări în timp real, iar informația se transmite foarte repede;
-Simona Fîrtat a ținut să sublinieze că această viteză nu este un avantaj concurențial, ci acesta ar trebui să fie credibilitatea;

4.Media digitale schimbă forma și conținutul mesajelor ”“ ADEVÄ‚RAT
-așa cum radioul și mai apoi televiziunea au dus la modificarea în termeni de formă și conținut a știrilor, așa și noile media duc la apariția de noi formate;
-conținutul fiind tributar formei, se poate ajunge la concluzia că noile media intervin și în conținut;

5.Jurnalismul cetățenesc este noua formă de jurnalism ”“ NU SE ȘTIE
-nu se poate ajunge la o concluzie în acest sens, însă este clar că bloggingul nu este jurnalism, jurnalismul cetățenesc nu se limitează la blogging, dar nici jurnalism în formă clasică nu este și în mod fundamental jurnalismul cetățenesc influențează toate aceste forme de a comunica și duce la schimbări de obiceiuri;

Sfârșitul primei părți. To be continued…

Dacă ți-a plăcut subiectul, îți mai recomandăm:

1. Corectitudinea în lumea știrilor
2. Ziarele: online și/sau offline?
3. CNSC, Ziua 1, Conferința 2 – Despre campaniile online
4. Social Media – a PR point of view
5. Am fost la…RoNewMedia 4.0 – ediția fără bla bla, dar cu muuult know-how