CNSC, Ziua 2, Blogul – o nouă carte de vizită?

Riding the digital wave, baby! A doua zi de congres – cea mai frumoasă pentru mine – tocmai a trecut. De ce a fost atât de specială, veți afla în cele ce urmează…

Astăzi am avut parte de un panel extrem de interesant la CNSC  despre subiectul meu preferat: blogurile. Ca să fiu exactă, tema discuției a fost „Blogul – o nouă carte de vizită“, iar invitații au fost unul și unul: Cristina Chipurici, tânăra de 21 de ani din spatele proiectului Monden.info, Mugur Pătrașcu, Managing Partner la iLeo, Răzvan Å¢upa, poet, ziarist și blogger, Radu Bîlbîie, Director Adjunct la Trustul de presă al Ministerului Apărării, și the one and only Bobby Voicu! Cu asemenea invitați, știam deja că cele două ore alocate panelului vor fi prea scurte.

Cristina Chipurici ne-a vorbit despre Monden.info, un blog ale cărui baze au fost puse acum 2 ani, fără bani, fără relații, dar cu multă, multă pasiune. Urmând valori precum: redactarea de articole de calitate, rapiditatea în publicarea informațiilor și un mod inedit de prezentare a acestora, folosirea unui design decent și a unei teme motivante, a unei exprimări gramaticale impecabile și lipsa spamului s-a ajuns, peste 22 de luni, la 4000-5000 de vizitatori unici/zi, 1300 de abonați și vinderea blogului cu 40.000 de euro.

Da, este impresionant! Și da, ajutorul lui Bobby Voicu, cel care a avut ideea acestui proiect, a fost esențial. Însă, mai mult decât atât, a fost nevoie de un concept inteligent, prin care se dorea a oferi vizitatorilor videoclipuri în premieră și în exclusivitate, interviuri în exclusivitate, recenzii și poze de la evenimente etc. Monden.info a demonstrat că se poate și fără scandal, bârfă, nuditate și alte tertipuri folosite pentru atragerea de vizitatori.

Cristina ne-a dat câteva sfaturi, care credem că ar folosi oricui:

-          Citește alte bloguri /site-uri din același segment de interes
-          Analizează punctele slabe și tari ale acestor bloguri/site-uri
-          Învață din greșelile altora
-          Nu prelua informații fără acordul autorului
-          Răspunde la comentarii
-          Comentează și fii activ pe alte bloguri
-          Du-te la evenimente de blogging și socializează cu alți bloggeri.

Construirea, consolidarea și susținerea unui blog este o muncă grea și necesită multă, multă răbdare, însă nu e nimic la fel de satisfăcător decât să faci ce-ți place și să aibă succes. Asta e ce ne dorim cu toții până la urmă. Și încă o observație: proiectele online încă au nevoie de susținere din partea mass-media tradiționale, cu care e bine să stabilim colaborări și parteneriate.

Mugur Pătrașcu, de la iLeo, ne-a propus o discuție despre corporate blogging, un subiect dezbătut, de obicei, doar de către comunitatea online. Domnul Pătrașcu a ținut să facă o distincție absolut necesară discuției, și anume că blogurile sunt esențial dedicate persoanelor, personalităților, pe când corporațiile, oricât de mult ar încerca, nu se pot dedubla în oameni pentru a degaja aceeași căldură sufletească. De aceea însuși conceptul de corporate blogging conține, din start, două idei contradictorii.

Un corporate blog poate fi: un blog personal (de manager sau CEO), un blog de business (întreg sau brand) sau un blog corporate (intern sau extern). Având în vedere faptul că o corporație seamănă, din punct de vedere al organizării, cu structura “militară”, cu reguli, interese și constrângeri, condițiile necesare unui blog de succes nu pot fi îndeplinite: răspuns rapid, care trebuie să vină din partea unui membru al board-ului, continuitate, implicare, existența unei echipe, alocarea de resurse, postarea frecventă, conținut informal, adus la zi etc. De aceea, demersul pe care îl reprezintă deschiderea unui blog corporativ nu poate fi implementat și exploatat la adevăratul său potențial, fiindcă inițiativa de la care se pleacă are în vedere acțiunile concurenței sau date statistice, iar nu necesitatea autentică a unui astfel de instrument de comunicare.

Pe plan internațional, cel mai cunoscut blog de corporație aparține lui Google, care numără 70 de astfel de bloguri de companie, în timp ce în România, în topul clasamentului stă Avon. Corporate blogs sunt cel mai des abandonate de către companie, iar deseori publicurile externe manifestă rezistență cu privire la structura închisă a mediului corporativ. Astfel, doar 16% dintre cei care citesc bloguri corporative au încredere în cele scrise acolo. Procentul vorbește de la sine.

Mugur Pătrașcu ne sfătuiește insistent să nu apelăm la o agenție de publicitate pentru realizarea unui corporate blog, fiindcă aceasta nu înțelege mediul corporativ și nu va reuși niciodată să livreze un astfel de instrument care se axează pe credibilitate.

Diferența cu privire la site-ul companiei față de blogul companiei este netă: site-ul companiei are un conținut formal, cu informații oficiale, pe când blogul este destinat unei comunicări emoționale, care se potrivește mai bine unui brand decât unei întregi structuri corporative.

În criză însă, blogurile reprezintă un suport mult mai eficient în relația cu publicurile, fiindcă asigură o comunicare directă și permite să se „ia pulsul” atitudinilor acestora.

Răzvan Å¢upa ne-a purtat spre alte zări, permițându-ne să ne relaxăm nițel din încordarea sutelor de întrebări pe care voiam să le adresăm invitaților noștri. Am vorbit despre blogurile literare din România, al căror număr este foarte redus, cel mai cunoscut dintre ele fiind bookblog.ro. Din păcate, scriitorii cunoscuți din România nu au bloguri personale, iar tinerii scriitori care fac uz de acest instrument de comunicare/promovare sunt, în opinia lui Răzvan Å¢upa, atrași de mirajul vedetismului. Această goană după succes și celebritate duce, deseori, la o deturnare a intereselor artistice ale respectivului scriitori, ceea ce ajunge să-i degradeze opera, pe care o poate chiar abandona.

Dar blogul poate reprezenta și un instrument eficient de autocritică, așa cum a subliniat invitatul menționat, fiindcă, prin intermediul său, ne putem autoanaliza și putem evita devierea de la cursul de acțiune stabilit. Deși domnul Å¢upa consideră că PR-iștii ar trebui să-și vadă de lungul nasului în ceea ce privește literatura, eu nu pot fi de acord cu această afirmație. Poate acum mai mult decât oricând e nevoie de promovarea operelor literare, mai ales în contextul societății românești, pentru a scoate în evidență valorile reale ale spiritualității românești, în detrimentul tabloidizării. Concluzia acestei discuții ar fi că site-urile literare funcționează doar pentru grupuri mici.

Ajungând la invitatul meu preferat, Bobby Voicu ne-a vorbit despre blogul în calitate de carte de vizită în aproximativ 8012 cuvinte. Dacă nu v-ați gândit până acum în ce fel sunteți reprezentați în sfera digitală, ar fi bine să începeți cu un search pe Google cu numele vostru. Asta va face și angajatorul vostru când vă veți prezenta la un interviu. Sunteți mulțumiți de rezultate? Fie că răspunsul este pozitiv sau negativ, trebuie să vă gândiți la blog ca la cartea voastră de vizită. Putem controla rezultatele de pe Google, putem controla ce apare pe acea primă pagină de căutări, care va determina o primă impresia asupra unui om care nu ne cunoaște. Astfel, blogul devine un instrument pentru definirea personalității în fața celorlalți și poate constitui un prim punct în procesul de socializare. De aceea, blogul trebuie să fie un punct focal în activitatea oricărui comunicator, fiindcă interesele noastre vor transpărea prin fiecare rând.

Internetul are o memorie de elefant la puterea a 1000000000…0, care nu poate fi ștearsă. Trebuie să avem și acest lucru în vedere când scriem pe blog.

Putem alege să avem un blog up to date sau putem alege să scriem doar când avem ceva important de spus. Putem folosi blogul pentru a ne exprima opiniile sau pentru a oferi o perspectivă diferită asupra unor evenimente. Esențial este să scriem cu sinceritate și să dăm dovadă de o reală implicare. Această atitudine va fi întotdeauna apreciată.

Un bun PR-ist trebuie să știe că fiecare blogger are istoria lui, interese specifice și o abordare personală a subiectelor. Aceste detalii trebuie cercetate înainte să i se trimită blogger-ului un mail standard, formulat într-un limbaj de lemn și fără informații relevante. Succesul în comunicarea cu un blogger depinde în întregime de stabilirea unei relații sincere de comunicare, bazate pe respect reciproc și pe interes autentic, care trebuie să vină mai ales din partea specialistului în relații publice. Altfel se poate ajunge la situații cu adevărat hilare, dar în defavoarea respectivului PR-ist.

În concluzie, voi cita îndemnul lui Bobby Voicu, care sună așa: „Blogul e ce vrei tu să fie.” Iar dacă nu ai un blog și crezi că ai ceva de spus, poate sfaturile invitaților de astăzi te-au convins că ar trebui să-ți faci unul.

PS: Sunt foarte entuziasmată că l-am cunoscut pe Bobby Voicu și pot spune că prezența sa în persoană e chiar mai motivantă decât farmecul său online. S-ar putea să ne revedem curând cu el pe aici, așa că stay tuned!

Dacă ți-a plăcut subiectul, îți mai recomandăm:

1. apPRentice.ro îți cere prietenia! :D
2. Recrutare pentru blogroll :)
3. 3… 2… 1…
4. De ce…
5. CNSC, Ziua 3, Workshop iLeo