Cum ne dăm cu stângu-n dreptu-

Încercăm din răsputeri să promovăm ecologia și să reducem poluarea. Facem campanii verzi și vrem să impunem mersul pe bicicletă ca fiind esențial pentru un stil de viață mai bun. Înființăm chiar și un centru de închiriere de biciclete. Iar mai marii noștri țin cu dinții de niște legi absurde.

Ok, da, îmi aduceam vag aminte de plăcuțele stresante „Nu călcați pe iarbă!”, dar să fiu sinceră, până mai ieri nici nu bănuiam măcar că există o lege care interzice mersul cu bicicleta (sau cu rolele, că tot am evoluat din punct de vedere tehnologic). Și am rămas lieralmente cu gura căscată, pentru că mi se pare o absurditate cât casa. Ce-i drept, eu nu merg pe bicicletă (să zicem doar că încercările timide din copilarie s-au soldat cu niște căzături zdravene, care m-au lecuit de acest sport ”“ dar merg mult pe jos, în compensație), așa că poate nu eram obligată să cunosc legislația în domeniu. Dar dacă aș fi cunoscut-o, tot o idioțenie mi s-ar fi părut.

Să analizăm totuși și punctul de vedere al celor care sunt de acord cu această măsură, proaspăt (re)pusă în aplicare în anumite parcuri din sectorul 3 (dar nu numai aici). Da, este adevărat, în parcuri avem și copii mici și persoane vârstnice, și aceștia ar putea fi cu ușurință accidentați de un biciclist neatent. Sunt complet de acord că reprezintă un pericol, dar de la a căuta câteva măsuri de protecție până la a adopta o atitudine radicală care INTERZICE bicicletele în parcuri este cale cam lungă…Pentru că, așa cum nu este corect față de acei copii micuți sau bătrânei simpatici să fie amenințați de un posibil accident, nu este corect nici față de toți cei care vor să se relaxeze plimbându-se pe bicicletă să fie exilați pe benzile de pe trotuarele Capitalei. Benzi care fie sunt ocupate de pietoni nonșalanți, fie se dizolvă brusc pe la vreo intersecție (și de acolo se presupune că bicicleta trebuie să-și ia zborul, probabil), fie sunt blocate de mașini parcate (mai mereu, de fapt).

Așa că ar fi o idee bună ca bunii noștri primari să renunțe la ideile absurde și să pună mâna să mai și gândească. Ok, fie, să nu gândească ei neapărat, să-și angajeze o echipă de consultanți, poftim. Să caute o soluție de mijloc. În alte țări se poate. La noi de ce nu?!? O singură lege e în stare să dea cu piciorul tuturor campaniilor ecologice, tuturor încercărilor de a promova mersul pe bicicletă, plimbatul pe role sau statul pe iarbă în aer liber. Așa ne dăm noi, românii, cu stângu-n dreptu-.

O petiție de înlăturare a interdicției de a călca pe iarbă puteți găsi aici.

Dacă ți-a plăcut subiectul, îți mai recomandăm:

1. Biclo-cultura :)