Home
Iată că anul acesta eu și colegele mele din echipa apPRentice.ro absolvim. Cei trei ani de facultate au trecut în viteză și nu ne rămâne nimic de făcut decât să dăm examenul de licență și/sau să ne susținem lucrarea de diplomă și suntem numai bune de angajat. Însă de aici pornește o serie nouă de probleme. De unde începem? Pe cine contactăm? Oare ne va baga cineva în seamă? O mulțime de întrebări care, cel mai adesea, rămân fără răspuns.
Întotdeauna am admirat universitățile din afară pentru capacitatea lor de a atrage resurse și de a încheia parteneriate viabile cu agențiile de PR sau cu diferite companii, pentru a oferi studenților lor posibilitatea de a exersa teoria învățată în facultate. Acest tip de parteneriate fac posibile stagii de practică sau internship-uri, unele chiar plătite, dar și șansa de a rămâne în compania respectivă după încheierea studiilor.
La noi, din păcate, un asemenea proiect este departe de a deveni realitate. Foarte departe. Și nu e doar vina universităților, care oricum luptă din greu pentru a atrage resurse și personal competent, ci și vina companiilor și agențiilor de PR. Interesul este foarte scăzut pentru angajarea tinerilor în domeniul relațiilor publice și în cel al publicității. Agențiile afirmă că bugetele au scăzut și că nu își permit să mai angajaze personal și să-l formeze, iar multe companii ignoră pur și simplu această categorie. Apreciez acele organizații care au capacitatea și disponibilitatea de a “adopta” un tânăr și de a-l forma în spiritul specific companiei, fiindcă acel angajat va da dovadă de loialitate și se va dedica mai mult activității sale.
Desigur, acesta este cazul ideal. Nici tinerii nu sunt îngerași și nici companiile nu sunt toate “mari și rele”. Poate că fluctuația forței de muncă, dezinteresul multor tineri pentru activitatea profesională și pretențiile nefondate și-au pus și ele amprenta asupra angajatorilor, care îi tratează cu circumspecție.
Cu toate acestea, un proiect ca cel descris mai sus ar putea faciltiate comunicarea între cele două grupe de actori, care ar putea ajunge, astfel, la o mai bună înțelegere a preocupărilor, nevoilor și dorințelor celuilalt. Companiile și agențiile de relații publice ar putea atrage angajați valoroși, iar studenții ar beneficia de o educație completă, atât la nivel teoretic, cât și la nivel practic. Angajatorii nu s-ar mai plânge că tinerii absolvenți nu au cunoștințe practice, studenții s-ar orienta mai ușor în mediul profesional, iar universitățile ar beneficia în urma colaborării cu sectorul privat de vizibilitate și de popularitate.
Sper ca până atunci să nu mai fie mult de așteptat și sper să putem iniția chiar noi acest proiect, alături de companiile și agențiile în care vom lucra.
Haha, mai Andra, cand am citit primul paragraf credeam ca vrei sa ne faci reclama la posibili angajatori :-” ulterior mi-am dat seama ca de fapt esti mai subtila si ai folosit un PR mascat :))) publicity direct pe blogul nostru… mi se pare normal! :D
Pana una alta, generatia noastra, tinerii copii ai Bolognei, e obligata practic sa faca si Master. Desigur, asta nu inseamna Master sau job ci, ideal, ambele.
Asa ca nu uitati: “suntem numai bune de angajat” :> :))
Faptul ca stim sa ne autopromovam trebuie sa fie o dovada buna ca ne putem face treaba bine in domeniu, nu? Cat despre Master, trebuie neaparat combinat cu un job, fiindca eu abia astept sa ma integrez in “campul muncii”. :)
Fetelor, felicitarile mele pentru absolvire :)Succes la examenul de licenta :)
Multumim Malkovici, prietene!
Ce nu inteleg eu este de ce se asteapta studentii sa fie bagati in seama, nu este de datoria lor sa se bage in seama? Oricum, proiectul la care ai lucrat (apPRentice) valoreaza mult in CV-ul tau asa ca nu pot decat sa-ti recomand sa vorbesti cu persoanele pe care le cunosti, sa te uiti pe site-uri de job-uri (OK, mai putin) si chiar sa contactezi firmele la care ai vrea sa lucrezi.
Ma mira ca facultatea voastra nu v-a sprijinit in gasirea locurilor de practica sau internship-uri. Eu am terminat FJSC-ul unde daca nu-ti gaseai singur loc de practica iti gaseau ei si am avut colegi care chiar s-au angajat in urma unor astfel de experiente.
Bafta la licenta si mult succes! Conditiile economice nu sunt tocmai favorabile absolventilor de anul acesta dar cu putin noroc poti gasi un job bun.
Inca ceva, design-ul blogului tau are o mica problema. La ,,Comment is awaiting moderation” este un galben strident care pe background-ul alb nu se citeste. Trebuie sa selectezi textul pentru a intelege ce scrie acolo.
@Cristian Clita In cautarea unui job cu siguranta voi aborda comunicarea interpersonala (pe cat posibil), fiindca, in opinia mea, e cea mai buna metoda de a interactiona cu un posibil angajator. Deocamdata nu am inceput cautarea unui serviciu, fiindca astept sa termin cu examenul de licenta, insa o voi face in curand.
Nemultumirea mea era legata de faptul ca sectorul privat interactioneaza prea putin cu sectorul educativ. Dupa parerea mea, ar fi o experienta win-win ca stundentii sa fie cooptati in diverse proiecte si sa fie formati in spiritul companiei care ii vrea ca angajati. Desigur ca stundetii trebuie sa-si dea si ei tot interesul si sa nu astepte sa le pice “mura-n gura”. Nu sustin un comportament de genul pasiv.
Cat despre sustinere din partea facultatii, nu pot spune ca nu am avut parte, fiindca au fost profesori care ne-au dat o mana de ajutor in gasirea unui loc de practica. Mi-ar fi placut, insa, sa fie vorba de un program mai consistent, mai complex, care sa ne antreneze mai bine abilitatile si care sa garanteze ca nu vom face doar cafele pe durata internship-ului.
Multumim pentru sugestiile (inclusiv cele referitoare la design) si va asteptam in continuare pe blogul nostru!
Problema de design a fost rezolvata :D Iti multumesc si eu pentru atentionare. Recunosc, nu am avut niciodata “placerea” de a da nas in nas cu acel galben, intrucat comentariile noastre sunt aprobate direct.