HomeSăptămâna trecută povesteam ceva despre rețelele sociale și cum pot deveni acestea o problemă atunci când în acel spațiu informal apar elemente din zona formalului. Ei bine, povestea nu se termină aici: rețelele sociale pot deveni periculoase chiar și atunci când îți cauți ceva de lucru. Evident, americanii au făcut un sondaj și pe această temă.
Conform respectivului sondaj, 45% dintre angajatori au verificat profilurile online ale candidaților înainte de a se decide dacă să îi angajeze sau nu (și asta spune destul, pentru că eșantionul a inclus 2 600 de oameni). Cele trei motive pentru care un candidat nu a fost angajat după această operațiune:
- Candidatul a postat informații/fotografii provocatoare sau nepotrivite ”“ 53%
- Candidatul a postat informații care indicau faptul că bea sau se droghează ”“ 44%
- Candidatul și-a vorbit de rău foștii colegi, clienți sau fostul șef ”“ 35%
Cu toate acestea, rețelele sociale s-au dovedit și benefice, mulți candidați fiind angajați pentru că:
- Profilul a relevat faptul că angajatul are o personalitate plăcută și se potrivește în cadrul companiei ”“ 50%
- Profilul atestă calificările candidatului ”“ 39%
- Candidatul este creativ ”“ 38%
- Candidatul dă dovadă de bune abilități de comunicare ”“ 35%
- Candidatul are abilități complexe ”“ 33%
Se pare că situația ia amploare, pentru că numărul de angajatori care caută informații pe rețelele sociale a crescut cu 22% față de anul trecut. Iar dintre cei verifică profilurile candidaților, 29% folosesc Facebook, 26% LinkedIn, 21% MySpace, 11% citesc blogurile, iar 7% urmăresc candidații pe Twitter.
Sfaturile ajutătoare în acest caz sună cam așa:
- Curăță-ți „gunoaiele de pe net” înainte de a începe să-ți cauți un job: scapă de toate pozele, link-urile sau articolele care te-ar pune într-o lumină proastă în fața angajatorului;
-Â Nu te mai văicări „online” ”“ încearcă să păstrezi un conținut pozitiv pe bloguri și rețelele sociale, fie că e vorba de viața profesională sau personală;
- Nu uita că ceilalți îți pot vedea prietenii, așa că ai grijă pe cine accepți; moderează comentariile făcute de alții (și ai putea să îți setezi profilul astfel încât doar prietenii să aibă acces);
- Dacă ești angajat undeva, nu menționa că te-ai apucat să-ți cauți un alt job;
- Ai grijă la pozele stânjenitoare postate de prieteni (scapă de tag-urile respective și moderează comentariile dubioase);
-Â Caută-ți numele pe Google și vezi ce rezultate apar.
Din păcate, nu există încă un astfel de sondaj pentru spațiul românesc, însă ar fi înțelept să presupunem că și la noi în țară se pot întâlni astfel de practici, chiar dacă nu într-o asemenea măsură. Până la urmă, un blog poate fi o bună metodă de a-ți demonstra ablilitățile de comunicare și am întâlnit anunțuri de job-uri care chiar acceptau blogul personal ca demonstrație a priceperii candidatului. Însă vorbim din nou de o încălcare a spațiilor informale de către elemente ce vin din zona formală, și apare întrebarea: cât de corect este să fii judecat după niște elemente ce țin de viața privată? Sună aproape ca și când recrutorul te-ar urmări în timpul tău liber, ți-ar asculta telefoanele, ți-ar verifica prietenii sau eventual ți-ar scana memoria ca să descopere toate prostiile pe care le-ai mai făcut în ultima vreme. Rețelele sociale au fost gândite la început ca modalitate de a-ți crea o comunitate de prieteni online, ca o modalitate informală de socializare. Dar se pare că atăzi, taman prin intermediul lor, zona formală amenință spațiul informal: candidatul (sau angajatul) se vede obligat să se „comporte” respectuos și cuviincios chiar și pe Facebook, că dacă tipul de la resurse umane stă cu ochii cât cepele pe profilul lui?
Evident, există și fața cealaltă a problemei: până la urmă, online-ul este considerat un spațiu public. Oricine are dreptul să îl acceseze și fiecare dintre noi este conștient că orice informație postată în mediul virtual devine, la rândul său, publică. Cu alte cuvinte, noi singuri-singurei dezvăluim o mulțime de lucruri despre noi înșine, știind dinainte că vor fi aflate imediat de alții. Și așa, problema rămâne…
Dacă ți-a plăcut subiectul, îți mai recomandăm:
- Sondaj: reţelele sociale
- Breaking news! Micro-bloggingul este dăunător
- CSR pe Facebook
- Cumpărăturile online
- Webstock09 – Sesiunea I (part I)
interesant:)