Rețelele sociale, blogurile, micro-blogurile sunt canale de comunicare active, care permit transmiterea bidirecțională a informației și simulează existența unei conversații între emițător și receptor.
Mass media tradiționale încearcă să își depășească deficiențele față de noile media (pasivitatea, faptul că nu permit decât transmiterea unidirecțională a mesajelor) prin adaptarea la facilitățile oferite de Internet. Read the rest of this entry »
E o problemă interesantă, mai ales dacă ținem cont de faptul că ne îndreptăm vertiginos spre obținerea de informație exclusiv din online. Pentru că nu respectă granițe teritoriale și temporale, pentru că nu este categorisită și greu de găsit, nu are constrângeri materiale, pentru că este (cel puțin pentru moment) expresia libertății globale, informația digitală pare a fi viitorul absolut. Prin apariția blogurilor, Wikipediei, Twitterului, informația și opinia sunt oferite fără limitele pe care media clasice le aveau, oricine este interesat de un subiect poate opina, oricine poate crea conținut. Dar este ziarul online viitorul ziarului? Un pas important a fost făcut de New York Times, prin lansarea aplicației Times Reader(@Manafu). Read the rest of this entry »
Vreme urâtă, dar locație plăcută, o mică schimbare de planuri, o atmosferă deosebită, și așa mai departe”¦Să trecem peste introducere și să facem un salt către miezul problemei: Conferința de deschidere a Consiliului Național al Studenților la Comunicare, „Media digitală ”“ aspecte esențiale și mituri”, care mie mi-a plăcut foarte mult (și nu cred că numai mie ”“ urechea mea hipersensibilă a prins câteva vorbe apreciative de la o altă studentă așezată în spatele meu). Read the rest of this entry »
În fiecare domeniu de activitate se pun întrebări cu privire la direcțiile de urmat în anul ce vine, care se anunță a fi un an dificil, ce va impune probleme delicate. Prevalează orientarea spre viitor asupra bilanțurilor făcute la sfărțit de an. Acum mai mult ca niciodată suntem nevoiți să ținem „antenele” întinse, pentru a capta tot felul de informații care ne pot influența. De aceea experții se întrec în a face previziuni cu privire la evoluția sectoarelor de activitate și e bine să fim receptivi la ele, deoarece, de obicei, acele persoane au o viziune de ansamblu demnă de a fi luată în seamă.
Dacă până acum criza finanaciară cea hipermediatizată nu și-a făcut simțite efectele în domeniul relațiilor publice, ne putem aștepta ca, începând cu anul următor, să observăm schimbări reale în nevoile și modul de operare al companiilor. PRiștii se vor confrunta cu disponibilizări de personal, cu fuziuni, cu relocări, cu regândiri ale strategiilor și multe alte provocări pe care criza le va arunca fără milă în cale lor. Se prevede scăderea bugetelor de publicitate ”“ imense până acum câteva luni -, iar consecința firească este că se va apela tot mai mult la acțiuni de PR, dat fiind faptul că acestea costă simțitor mai puțin.
În domeniul PR-ului, primim sfaturi de la Eliza Rogalski, într-un articol scris pe blogul agenției de PR pe care o conduce ”“ Rogalski Grigoriu Public Relations ”“, intitulat: „10 tendințe ale PR-ului în 2009 și recomandări de bun simț”. Read the rest of this entry »
Tot joi, 20 noiembrie, am fost la a treia parte a Zilelor Comunicării, manifestare prilejuită de împlinirea a 18 ani de existență a unui departament de Comunicare și Relații Publice în cadrul SNSPA, și a 10 ani de oficializare a acestuia în forma universitară ”“ Facultatea de Comunicare și Relații Publice.
După o zi de prezentare a ofertei facultății către potențialii beneficiari, o a doua zi în care studenții și-au arătat „FCRP-ismul” prin fotografii, filme, eseuri și campanii de promovare a facultății, a venit rândul celei de-a treia etape: ziua în care cei care deja au ajuns „acolo” ne-au vorbit despre diverse aspecte ale meseriei de comunicator. Read the rest of this entry »
„New Media”, scrisă de Dorina Guțu și apărută la editura Tritonic, nu este o carte clasică de PR. Este, în schimb, prima carte românească despre fenomenul noilor media. Nu dezbate probleme ale relațiilor publice, dar atrage atenția asupra fenomenelor de web 1.0 și web 2.0 care au început să fie folosite cu succes ca instrumente de comunicare, în special în alte țări (SUA este exemplul cel mai la îndemână).
Chiar dacă este un pic cam „bătrână” (din septembrie 2007 până în iulie 2008 multe s-au schimbat prin mediul online), este o carte excelentă pentru inițierea în new media. Nu intră în terminologii și detalii complicate, mulțumindu-se cu o privire de ansamblu, dar surprinde „e-atmosfera” și trece în revistă punctele cheie din istoria (de câțiva anișori, surprinzător de puțini) web 2.0. Read the rest of this entry »
Home