Trebuie să recunosc că abia așteptam să citesc „PR trend”, aflată sub coordonarea Deliei Cristian Balaban și a lui Flaviu Călin Rus. Titlul suna incitant, ca și titlurile capitolelor. Mă gândeam că voi avea multe de învățat din reflecțiile unor oameni cu mult mai multă experiență decât mine în domeniu.

Această carte este rodul unei serii de conferințe ce au avut loc la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, sub organizarea Catedrei de Comunicare și Relații Publice, în 2006. Foarte interesant, mă gândeam eu, voi afla mai multe detalii despre perspectiva din vestul țării asupra Relațiilor Publice. Însă cum majoritatea lucrurilor nu sunt cum te aștepți…nici această carte n-a scăpat de sub incidența acestei probleme. Pe lângă aspecte practice, precum ar fi faptul că editorii s-au folosit de fontul 10 pentru a tipări cartea, ceea ce o face foarte greu de citit, conținutul m-a dezamăgit. Mă așteptam să citesc o carte care să-mi deschidă noi orizonturi, care să-mi dea indicii prețioase despre evoluția domeniului și care să mă facă să fiu mai atentă la unele acțiuni de PR sau la altele. Din păcate, așteptările mele au fost înșelate.

Read the rest of this entry »

Se numește: Mona Ardeleanu
În momentul de față lucrează la: Departamentul de Relații Publice al Grupului RTC
În calitate de: PR Account Manager, însă cea mai buna denumire i se pare: specialist în relații publice

Read the rest of this entry »

De câteva zile, lângă bisericuța de pe modesta mea stradă, și-a făcut apariția o fătucă pe un scaun. Un scaun de 3 milioane. Fătuca este ”apărată” de două panouri dispuse lateral și frumos colorate, sub semnătura IKEA. Acum că am cunoscut personajele și decorul, să vedem ce se întâmplă cu acțiunea. Read the rest of this entry »

1,1 milioane de bărbați, femei și copii au murit la Auschwitz. Doar la Auschwitz.
Totalul victimelor Holocaustului însumează peste 6 milioane.
6 milioane de vieți furate.
Pentru noi, nedreptate și cruzime. Pentru alții, corectitudine și Paradis.

Read the rest of this entry »

Un articol de Mihaela Crăiță

Sunt oameni pentru care vorbitul galant, respectuos, parcă echivalează cu muncile grele la câmp sub soarele dogoritor vara! Zâmbetul este un lucru străin chipurilor acestea mohorâte, insipide, a căror privire parcă ți-ar spune: „N-am chef de tine azi!”

Mă duc cu gândul acum la vânzătoarea din supermarket. Abia îți silabisește răspunsul la întrebarea ce tocmai i-ai adresat-o în legătură cu produsul de pe raft. Asta în cazul în care ai reușit să o faci să își întrerupă discuția cu fata scundă, vopsită blond spălăcit, ce poartă papuci roșii de plastic, colega de la raionul cu lactate. Șueta despre „bairamul” cu o seară în urmă e în toi: „Ai văzut-o pe aia a lu- Grigore din Balta Albă, ce se mai dătea la Nae?! Și ce maiou aiurea avea! I se vedeau toate șuncile!” Read the rest of this entry »

Vrem ca blogul nostru să fie o sursă de informații privind domeniul relațiilor publice, indiferent dacă sunt oferite de noi sau nu.
Drept pentru care, dacă ai un blog cu articole din acest domeniu și vrei ca în blogroll-ul nostru să apară un link către el, trimite-ne un mail la redactia@apprentice.ro (sau lasă-ne chiar aici un comment) și ne va face plăcere să îl găzduim.

Să ne citim cu drag!

1919. SUA. Edward Bernays impune termenul de „consilier în relații publice”
1921. New York. Este predat primul curs de relații publice

2008. România.

Relațiile publice au fost o lungă perioadă de timp și, din păcate, încă mai sunt, pentru mulți, o sintagmă înconjurată de multe semne de întrebare, dacă nu chiar învăluită de o ceață deasă prin care nu se întrevede nimic. „Relații ce?”/„Relații cum?”/„Ce-s alea?”/„Aaa, adică ghișeul de relații cu publicul” ”“ la care se adaugă întrebarea cu care mulți tineri se confruntă atunci când spun că le-ar plăcea să dea admiterea sau că sunt deja studenți în cadrul unei facultăți de comunicare și relații publice: „și ce ieși după ce termini asta?”. Inginer? Nu. Doctor? Nu. Nasol.

Și totuși, să nu se înțeleagă faptul că îi acuz pe cei ce nu știu ce sunt relațiile publice de vreun fel de ignoranță sau orice alt atribut negativ. Deloc. Este pur și simplu vorba de un produs nou de import. Sau nu? Read the rest of this entry »

Apa trece, pietrele rămân, se spune. Moda trece și ea, și rămân oamenii. Poate reveni, sub formă retro, dar de cele mai multe ori stilurile vechi rămân vechi, iar cele noi le iau locul.
Au trecut 85 de ani de la publicarea primei cărți semnificative în domeniul relațiilor publice și totuși, azi, conținutul ei se dovedește a fi la fel de actual. Meritul nu este insă al cărții, ci al autorului, cunoscut de mulți, pe bună dreptate, ca fiind „părintele relațiilor publice”. Este vorba de Edward L. Bernays și de cartea sa – „Cristalizarea opiniei publice”. Să-i întâmpinăm cu aplauze. Read the rest of this entry »